Interviu cu Ana Gutu

Gabriel Teodor Gherasim: Stimata doamna Gutu, va rog, in primul rand, sa le impartasiti cititorilor nostri cateva date biografice, academice si din activitatea dumneavoastra politica, inclusiv pana in prezent:

Ana Gutu: Sunt profesor universitar de 30 ani, doctor in filologie romanica, autor a circa 300 publicatii stiintifice si publicistice, cunosc mai multeblimbi straine, in politica am venit in 2009 pe valul miscarii anticomuniste, pentru a redobandi libertatea de exprimare si de gandire.

Gabriel Teodor Gherasim: Ce inseamna pentru dumneavoastra limba romana si de ce este o necesitate realitatea recunoasterii ei in Basarabia, si trecerea la index a etichetei de “limba moldoveneasca” atat de aparata, de la comunistii lui Voronin, la unii membrii ai aliantei de la putere, gen membrii formatiei Marian Lupu?

Ana Gutu: Limba romana este cadrul existential spiritual, in care am fost educata de buneii si parintii mei, eu fiind originara din sudul Basarabiei, dintr-o localitate de pe malul Prutului, oraselul Cahul. In copilarie am avut carti romanesti in casa, am privit TVR 1, am vizitat Romania chiar pe timpul sovietic, deoarece aveam rude la Iasi si Galati, strabunica pe linia tatalui plecata fiind in Romania inca din 1933, pe timpul Romaniei Mari, cu trei fiice ale sale, bunica ramanand dincoace de Prut. Buneii mei niciodata nu au folosit glotonimul ”limba moldoveneasca”, toate confuziile survenind de fapt mai tarziu, cand am venit la Chisinau la facultatea de limbi straine. In RM problema denumirii limbii este si, cu siguranta, va fi pe larg exploatata de catre politicieni in scopuri manipulatorii, astfel contribuind la tinerea in nestire a unei parti bune a electoratului. Partidele de stanga insista asupra teoriei moldovenismului, care coboara in Evul Mediu, acestia ignorand astfel in mod voit istoria, deoarece statele europene moderne s-au format catre mijlocul sec. al XIX.

Gabriel Teodor Gherasim: Se spune mult in istorie ca fortele comuniste au “eliberat” Estul/Centrul Europei de “fascisti” (corect nazisti), dar ce nu se spune este, -dupa cum a fost demonstrat foarte bine de documentarul The Soviet Story/Povestea Sovietelor (Snore 2008, Latvia) -, ca, pana in 1941, comunistii si nazistii au fost prieteni la catarama, vazandu-se unii pe altii ca “revolutionari” si ajutandu-se politic, militar, economic, si strategic in haicuirea si impartirea Europei dupa bunul lor plac. Cazul Basarabiei/Bucovinei de Nord/Bugeac si respectiv al Nordului Transilvaniei, furate Romaniei si impartite “frateste” de comunisti si nazisti intre ei si aliatii lor in 1939 (Pactul Molotov-Ribbentrop ), - ceea ce a dus ulterior la intrarea Romaniei in razboi in 1941pentru eliberaera acestor pamanturi romanesti -, este tipic in acest sens. Cuvantul “revolutie” inseamna sa rastorni ceva cu fundul in sus: valori, straturi sociale, tesutul etnic al popoarelor neaose de mii de ani. S-au pierdut multi membrii ai familiei datorita “purificarii entice anti-romanesti” din Basarabia. Pe cine au deportat si/sau ucis rusii cu precadere in Basarabia, si ce fel de colonisti au adus si promovat ca sa-i inlocuiasca pe acesti romani?

Ana Gutu: Decizia Curtii Constitutionale din 5 decembrie repune in drepturi adevarul istoric despre Basarabia, si anume ca aceste pamanturi au fost ocupate, rupte din trupul tarii romanesti, Basarabia fiind supusa unui proces feroce de deznationalizare si epurare etnica. Deportarile si foameea organizata, care au fost un adevarat genocid impotriva bastinasilor romani, dar si altor etnii conlocuitoare, au fost declansate, in primul rand, pentru a-i pedepsi pe cei care se autoidentificau  romani, pe cei care erau gospodari in bun spirit romanesc. In urma acestui genocid al sovieticilor impotriva romanilor basarabeni au pierit sute de mii de oameni.

Gabriel Teodor Gherasim: Sa vorbim de confuzia deliberata dintre romanii din regiunea Moldovei, numiti “moldoveni” (cum sunt “texani” americanii din Texas) si ideea fantezista ca acestia ar fi o asa-zisa “etnie moldoveneasca” si vorbind o “limba moldoveneasca”. In librariile din Europa si SUA nu exista vreun “dictionar Moldo-“, ci numai “Romano-Englez”, ”Romano-Italian” etc. Ma uluieste continuarea ineptiei despre o “etnie/limba moldoveneasca” si dupa revenirea la grafia latina a limbii romane in Basarabia. Deloc intamplator - si fratii mai mici ai rusilor, Iugoslavii (slavii de la sud - acum sarbii) ii supun aceleiasi politici privind o falsa dicotomie pe romanii din sudul/vestul Dunarii (Timoc), fata de romanii din Romania, numindu-I pe primii …”vlahi.” Acelasi lucru il fac cu romanii din Grecia si grecii, bulgarii, albanezii si croatii in propriile tari, mai putin macedonenii. Ungurii fac acelasi lucru cu impartirea romanilor din Ungaria in romani si “baiesi”, care vezi Doamne ar vorbi…”limba baiasa”.
Repet, aici nu-i nici macar vorba de aromani, deci tot de romani dar care au un dialect; este vorba de romani ca si Dvs.si ca mine, care ne intelegem fara fituici cu pretentii de “dictionare” (vezi maculatura lui Vasile Stati, la care nici macar domnul Marian Lupu nu face referinta ). Deci am doua intrebari: cum explica (neo)comunistii si rusofilii aceeasi limba romaneasca ca fiind “doua” limbi in era Internetului si a lipsei de sarma ghimpata, si –mai important poate - ,ce au ei de castigat cu aceste insulte fata de evidenta bunului-simt?
Cum s-au simtii rusii din Basarabia de exemplu, daca i-am numi “poporul narozilor” care ar vobi “limba naroada”, adica rusa dar scrisa in…alfabetul latinesc?

Ana Gutu: Dupa cum am mai mentionat cu varii ocazii, inclusiv in scrierile mele stiintifice, confuzia identitara si lingvistica este rezultatul ocupatiilor din 1812 si 1940/1944, deoarece initial imperiul tarist, iar mai apoi imperiul sovietic, au dus o lupta acerba pentru eradicarea suflarii romanesti, insa nu au reusit. Partidele de stanga, mai ales comunistii, sunt ereditari de drept ai doctrinei leniniste, ai fostului partid comunist din URSS. Ei au misiunea de a promova in continuare aceste politici nihiliste. Trist este faptul ca reprezentantii minoritatilor nationale si etnice, nu toti, dar totusi,  o buna parte din ei, fac jocul comunistilor si nici nu accepta ideea de a respecta natiunea majoritara in tot ceea ce inseamna istoria, civilizatia, limba romana, ducand o politica de negare si respingere a adevarului stiintific.

Gabriel Teodor Gherasim: Tin minte, pe timpul “democratiei” comuniste tovarasul Voronin a impus schimbarea – printre altele - a titulaturii Liceului Romano-Francez Gheorghe Asachi din Chisinau in Liceul “Moldo”-Francez, si i-a pedepsit cu expulzarea pe curajosii elevi care au opus rezistenta. Este interesant si faptul ca directoarea Liceului Romano-German din capitala a acceptat modificarea, argumentind, dispretuior: “Aici spunem Liceul Moldo-German, pentru ca nu suntem la Asachi”. Aceasta ridica doua intrebari: exista doua constiinte contrapuse intre generatiile mai tinere “pro-romanesti” si cele adulte “filo-rusesti,” sau exista oameni de bun-simt, care se recunosc drept romani din ambele generatii, dupa cum exista si unelte de dezbinare “moldoveniste” in toate generatiile?

Ana Gutu: Dialogul generatiilor este mai dificil in RM, deoarece exista familii in care adultii mai voteaza ideologia comunista, poate mai mult din nostalgie, caci erau pe atunci tineri, iar tineretea e pentru orice om periaoda vietii cea mai fericita. Adevarat e ca vom avea nevoie de ceva timp ca sa se produca un schimb de generatii, sa-si faca efectul educatia, cartea, lumina. Accelerarea acestui proces poate fi obtinuta prin educarea populatiei cu ajutorul unui spatiul informational romanesc adecavt, din pacte acest spatiu informational in RM nu exista, suntem invadati de canale rusesti, prin care este continuata opera de tinere in prizonierat nostalgic a oamenilor cu rezistenta inadecavta la tot ceea ce inseamna propaganda si minciuna de la Kremlin.

Gabriel Gherasim: Inca de pe timpul imperiului roman, zicala “Divide et Impera” (Imparte si Domina!) a fost folosita cu succes de toate imperiile in zonele ocupate. Ceea ce am vazut in Basarabia, au fost romani basarabeni care “s-au dat cu rusii” si au devenit parte integranta in persecutarea propriului popor (mancurtii). Mai greu de acceptat este ca oameni, ale caror familii au suferit crunt sub persecutia comunista ruseasca nu numai ca au pasit peste cadavrele inaintasilor si au trecut de partea opresorilor, dar au si devenit porta-voce a lor. Sa il luam pe Vladimir Bujenita, al carui bunic matern, Isidor Sarbu a fost luptator anti-comunist si refugiat inRomania dupa ocuparea ruseasca a Basarabiei. E vorba de numele conspirativ De Vladimir Voronin (Cioara), fost si prezent milionar si presedinte al comunistilor, care a numit tricolorul Moldovei (deci romanesc) “steag fascist”. Alt caz e tovarasa Zinaida Greceanii, fosta prim-ministru pusa de comunistii aserviti Moscovei, ai carei parinti Marioara Ursu si Petrea Bujor au fost deportati in Siberia in anii ’50.
Ce instrumente si tehnici a folosit sistemul comunist de a fost in stare ca sa desfigureze in asa hal indivizii, sa ii transforme pe unii din victime in asupritori?

Ana Gutu: S-a scris deseori despre sindromul Stockholm, atunci cand victima devine adoratoare a calaului sau, probabil aceasta s-a intamplat cu romanii din Basarabia, frica incubarindu-se in mintea populatiei de aici. Secolul al XIX-lea a fost un secol al luminilor in Europa, dar pentru basarabeni acest secol a fost unul al analfabetismului, al privarii de drepturi identitare si lingvistice. Basarabia nu a venit pregatita catre Ziua Marii Uniri din 1 decembrie 1918. Era un spatiu profund rusificat, unde abia dupa 1 decembrie 1918 au fost deschise circa 3 000 de scoli romanesti, camine culturale, a inceput viata culturala adevarata, dar 22 de ani au fost mult prea putini in acest sens. Dupai 1940/1944 ocupantii sovietici si-au facut bine treaba prin intermediul propagandei si ideologizarii, migratiei fortate si schimbarii componentei etnice a populatiei (casatroii mixte in special, din care rezultau copii vorbitori de rusa). Aici in RM s-a inradacinat termenul de ”mancurt”, personaj lipsit de memorie originara, un termen mai putin cunoscut in vest, deoarece vine dintr-un roman al unui scriitor kirghiz. Din pacate, inclusiv acum RM e plina de mancurti, oameni lipsiti de sentimentul identitar, chiar daca au nume romanesti.

Gabriel Teodor Gherasim: Cealalta parte a ecuatiei iarasi este de ce, in ciuda aceluiasi sistem de mutilare sufleteasca, au fost si sunt romani basarabeni, care in ciuda aceluiasi regim de deznationalizare, si in ciuda persecutarii familiei pana la omucidere de catre rusi, au pastrat si au promovat de-o viata cultura, limba, istoria, si civilizatia daco-romana dintre Nistru si Prut? Ce-a creat de fapt diferenta dintre cedare, si rezistenta, in fata persecutiilor comuniste rusesti?

Ana Gutu: Pastrarea sentimentului identitar national a fost mai ales posibila in familiile de intelectuali, unde buneii, parintii, au fost profesori, medici, familiile in care parintii au fost oameni gospodari si au fost expropriati, apoi deportati in Siberia. Universitatea din familie a contat foarte mult in acest sens.
 
Gabriel Teodor Gherasim: Sa ajungem la minoritari. La 20 de ani de la independenta Moldovei dupa jugul rusesc, un numar important de alogeni rusolingvi pastreaza franghiile economiei de la Chisinau. Populatia minoritara rusofona insista ca majoritatea de 80% de etnici romani sa stie ruseste, pentru ca ei sa nu vorbeasca romaneste. Aceiasi rusolingvi, odata ajunsi in Vestul Europei sau in SUA (inclusiv daca sunt sub 60 de ani) invata limba tarii-gazda in 6 luni sau stiu ca ajung sa nu aiba ce manca, adica din ce isi castiga existenta. Mai tragic, pentru gospodarii romani basarabeni deportati in Siberia, Kazahstan s.a., alternativa era sa invete imediat ruseste sau sa moara. Cum explicati persistenta rusofonilor din Basarabia de a refuza sa invete limba romana, pe care ei o numesc “moldoveneasca”, si ma refer aici la copii de la 16 ani pana la adulti sub 60 de ani? Sau cum explicati tupeul bascanului din “Gagauzia” care ameninta ca restituie scrisorile Chisinaului pentru ca sunt in…”limba moldoveneasca”, si nu “in rusa,” dupa cum tot aceeasi Gagauzia insista ca sa predeie in “limba moldoveneasca” refuzand sintagma Limba Romana?

Ana Gutu: Sa nu uitam ca rusii sunt exponentii unei mari natiuni, natiuni care pana a se constitui, a dus razboaie, a cucerit popoare. Rusia e o tara destul de mare, ca rusii sa se poata mandri cu ea, cu istoria lor, cu civilizatia si cultura lor. Aceasta le-a dat legitimitatea de a se simti mari si tari oriunde s-ar afla. E filosofia existentiala, in spirit imperial, care e imbatisata cu placere si nicio retinere de rusi. De aici vine si handicapul lingvistic, propriu exponentilor natiunilor mari. Rusul se vrea stapan oriunde ar merge. Explicatia este de sorginte istorica. E greu sa rastorni o astfel de filosofie existentiala. In RM cele 20 de procente de minoritati, 5 de rusi, 11 de ucraineni, 3 de gagauzi, 1 de bulgari s.a., luate la un loc formeaza o minoritate rusolingva puternica, ce renunta la limba lor materna in favoarea limbii ruse. Toate bune si mai bune pana in momentul cand reprezentantii acestor minoritati incep a decide soarta limbii oficiale din RM. Pentru astfel de actiuni, menite sa submineze ordinea constitutionala a statului,  oricine, indiferent de nationalitate sau etnie, trebuie sa fie tras la raspundere, mai ales dupa decizia Curtii Constitutionale din 5 decembrie 2013.

Gabriel Teodor Gherasim.: Cand retorica antiromaneasca pierde teren, se recurge la violenta: agresivitate si violenta contra participantilor la Marsul Unirii de la Balti, impuscarea cetatenilor civili la punctul de trecere al “vamesilor transnistrieni” rusi, violarea si omorarea tinerilor la protestele din aprilie 2010, asasinarea, prin diverse “accidente”, a artistilor si intelectualilor unionisti romani de-a lungul anilor, invadarea in scoli, si/sau expulzarea profesorilor si a elevilor din scolile romanesti “moldovenesti” din Estul Moldovei (Transnistria), arestarea sub acuzatii false de “teroristi” a elevilor romani din Transnistria, existenta armatei rusti de ocupatie din anii 90 pana in prezent, in ciuda Tratatului de Retragere semnat la Istambul in 1999 etc. In ce masura trebuie sa inventariem si repeta aceste fapte publicului romanesc si international, pentru a arata cat de “democratica”, este, de fapt, Rusia azi in Republica Moldova?

Ana Gutu: Inventarierea o vor face istoricii, aceasta este misiunea lor, eu consider ca presiunile Rusiei vor urma, inclusiv dupa parafarea si semnarea Acordului de Asociere cu UE, deoarece Rusia, in virtutea veleitatilor sale imperiale,  nu doreste sa piarda teren in fostele spatii sovietice. Important e sa fim consecventi, demni, sa rezistam si sa ne urmam destinul european.

Gabriel Teodor Gherasim: Sa revenim la condamnarea comunismului: Romania a facut-o in 2006, la fel si tarile din Estul Europei. R.Moldova a interzis, in 2012, simbolurile “secera si ciocanul”, sub a caror flamura rosie au murit peste 150 000 000 de civili in toata lumea in regim comunist. Rusia, insa, mai are steaua rosie pe Kremlin si venereaza hoitul lui Lenin, pe post de “Mesia al comunistilor”.
Si Comunitatea Europeana a refuzat in repetate randuri sa condamne comunismul, cel mai recent in 2010, cand Romania, Republica Ceha, Ungaria, Bulgaria, Latvia si Lituania au cerut din nou acest lucru. Frica pentru ca o sa le taie rusii gazele naturale si conlucrarea partidelor de stanga din Grecia si Vestul Europei au facut ca occidentalii sa respinga initiativa.
In Londra in 2011 a avut loc o expozitie cu chiloti de dama cu secera si ciocan pe ei in loc de floricele si au venit propuneri din SUA sa se faca bauturi de limonada chemate Leninada. Fascinatia cu dictatorii comunisti a ajuns si la Casa Alba a lui Obama, unde, in 2009, pe bradul de Craciun a aparut si un glob cu fata lui…Mao Tse Dung (65 000 000 de victime, conform Cartii Negre a Comunismului). Iar in 2010, in acelasi an cand Georgia a demolat statuia lui Stalin din Groznii, in Bedford Virginia, americanii i-au ridicat o statuie lui … Stalin, pentru “eliberarea” Frantei (de mentionat ca singurii “estici” care au participat, de fapt, la eliberarea Occidentului, a fost armata poloneza din exil, pe care Chrchill a predat-o dupa razboi rusilor; acestia i-au arestat pe soldati si i-au omorat pe supravietuitorii luptelor contra germanilor din Franta si Italia). Presedintele Nicolae Timofti a declarat in revista austriaca Die Presse ca: “nu exista nici o diferenta intre sistemul nazist si cel sovietic.” Deci cum trebuie educati acesti occidentali ca sa afle memoria atator martiri, pe care ei o terfelesc prin bagatelizarea sau chiar glorificarea ideologiei si a actiunilor comuniste?

Ana Gutu: Fiind delegat la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei  am contribuit la elaborarea raportului si apoi, prin amendamente votate in plen, la adoptarea in 2010 a Rezolutiei 1723 cu privire la ”Comemorarea victimelor Holodomorului” – foametei organizate in Ucraina, document in care se face referinta la foametea organizata din Transnistria in 1932-1933 si Basarabia in 1946-1947. Deja in 2006 APCE a adoptat Rezolutia 1486 cu privire la ”Necesitatea condamnarii internatiobale a crimelor regimurilor totalitar-comuniste”. Parca exista un cadru international pentru a realiza demersul in cauza, eu, insa, consider ca statele post-comuniste nu au fost suficient de insistente in acest sens. Recent eu si colegii mei deputati din Partidul Liberal Reformator am adresat presedintelui RM Domnului Nicolae Timofti o scrisoare deschisa, prin care solicitam crearea unui institut de studiere a crimelor regimului comunist. Institutul va avea drept sarcina   elaborarea unui rechizitoriu, in baza marturiilor vii, documentelor si dosarelor de arhiva. Rechizitoriul impotriva crimelor comunismului trebuie sa fie prezentat intr-o instanta judiciara din RM care sa se pronunte in sensul condamnarii regimului comunist pentru crimele comise impotriva cetatenilor din Basarabia. Deja avand un castig de cauza la nivelul instantelor nationale, putem vorbi si de concertarea eforurilor pe dimensiunea internationala si sa insistam la o judecata internationala care ar condamna crimele regimurilor totalitare comuniste, asa precum o recomanda APCE in rezolutia 1486 din 2006.  

Gabriel Teodor Gherasim: In ciuda rusificarii si a tribalizarii masive asa-zis “moldoveniste” din Moldova, totusi, Basarabia da exemple demne de urmat intregii natiuni daco-romane: Festivalul Limba Noastra Cea Romana (devenit fenomen universal in Romania si comunitatile romanofone), Protestele Tinerilor din Aprilie, Podul de Flori din anii ‘90, Marsul Unirii, cel mai mare drapel tricolor romanesc din lume desfasurat la Chisinau. Unde vedeti redesteptarea romanilor dintre Nistru si Prut in viitorul apropiat si departat al poporului nostru?

Ana Gutu: Consider ca redesteptarea romanilor dintre Prut si Nistru a inceput inca in anii 1988-89, e un proces continuu, deoarece schimbarea mentalitatilor sociale ne va lua ceva timp. E nevoie de foarte multa lumina, multa carte, multa informatie. Schimbarea mentalitatilor este inevitabila odata cu schimbarea generatiilor si deschiderea definitiva a frontierelor. Din 2014 cetatenii RM vor calatori fara vize in UE, deci, inclusiv, in Romania. Sangele se va reamesteca, ad literam, prin casatoriile tinerilor de pe ambele maluri ale Prutului, iar odata cu deschiderea frontierelor li se vor deschide larg ochii si celor care se incapataneaza sa vada soarele de asupra caoului, tintindu-si cu onstinatie privirea doar spre bocancii ocupantului.

Gabriel Teodor Gherasim: Mult stimata doamna Gutu, ne intalnim la amurgul anului 2013. Puneti ca sa ne dati un sumar a ceea ce a insemnat 2013 pentru Basarabia si pentru poporul roman in general?

Ana Gutu: In primul rand, a fost un an aniversar, s-au implinit 95 de ani de la Marea Unire din 1918. Romania a jucat un rol definitoriu in realizarea unui eveniment istoric pentru Republica Moldova – parafarea Acordului de Asociere a RM la UE, Vilnius, Lituania. Romania a fost si este mai mult decat tara-avocat pentru Republica Moldova in sprijinirea parcursului sau european. Integrarea economica si politica a Republicii Moldova in UE va insemna si reintregirea civilizatiei romanesti. Un alt eveniment important, din punctul meu de vedere, il constituie hotararea Curtii Constitutionale a Republicii Moldova, in privinta constitutionalizarii Declaratiei de Independenta a RM din 1991, document in care se utilizeaza glotonimul LIMBA ROMANa. Prin modesta-mi contributie, si anume, sesizarea pe care am facut-o la Curte la 26 martie 2013, am declansat un raspuns juridic important – limba romana s-a intors din punct de vedere gloto-politic in Republica Moldova.

Gabriel Teodor Gherasim: Ce inseamna faptul ca limba romana este considerata ca limba de stat pentru Republica Moldova?

Ana Gutu: In primul rand, aceasta consfinteste urmatoarea realitate axiomatica: suntem un popor, avem o istorie comuna, avem aceeasi limba  - limba romana, dar, deocamdata, locuim in doua state romanesti. Cei care vor continua sa nege acest fapt, din start sunt inregimentati fie in tagma celor obscuri la minte, fie in tagma propagandistilor manipulatori, caci si de acestia exista destui in RM, din pacate

Gabriel Teodor Gherasim: Cine au fost promotorii limbii romane a Declaratiei de Independenta, carora le ramanem indatorati, si cine au fost promotorii “limbii moldovenesti” din Constitutie, care s-au acoperit de ridicol de-a lungul decadelor, pana la culminarea in infama fituica de “dictionar moldo-roman”?

Ana Gutu: Dintoteauna promotorii si salvatorii limbii romane in Basarbia au fost oamenii de cultura, oamenii luminati la minte, scriitorii, poetii, actorii, profesorii vizionari – adica, filosofii. Providenta a facut ca textul Declaratiei de Independenta  a RM din 1991 sa fie ticluit cu mult har. Nici viciosul articol 13 din Constitutie, care este rodul ocupatiei sovietice, nu a stavilit adevarul stiintific. Nomenclatura comunista a avut tentacule si inca le mai are pana in ziua de azi.  Un imperiu al raului, precum a fost cel sovietic, nu dispare niciodata fara urme. Finalmente, adevarul stiintific triumfa, spiritul unui popor invinge, oricat de mari ar fi stavilele ridicate in mod artifical de imperii si dictatori.

Gabriel Teodor Gherasim: De la politicieni din Gagauzia, care s-au nascut si traiesc in Moldovadar vorbesc numai ruseste, la ucrainienii din Bucovina de Nord si Bugeac, diverse autoritati au continuat ca sa publice carti si sa creeze matricole scolare unde limba romana si “limba moldoveneasca” erau considerate limbi diferite, iar vorbitorii lor, drept “popoare diferite”.
In ce masura decizia Curtii Constitutionale de la Chisinau poate obliga universalitatea limbii romanesti in curiculumurile scolare si/sau datele statistice ale densitatii poporului roman (acum re-adus sub aceeasi identitate)?

Ana Gutu: Trebuie sa spunem foarte clar, din 1991 incoace, nu au existat probleme cu denumirea corecta a limbii in curricule si manuale, documente stiintifice, academice, institutionale, culturale etc. Minoritarii utilizeaza intentionat probleme denumirii limbii in scopuri politice, pentru a destabiliza situatia din republica, pentru a opri miscarea RM pe calea integrarii europene. Unii din ei sunt cu simbrie din est, nici nu ne mira acest lucru. Dar, atitudinile se vor schimba, cu siguranta, odata cu schimbarea calitatii vietii.

Gabriel Teodor Gherasim: Multi au fost copiii si adultii care au fost abuzati verbal si fizic in marsurile unioniste, din Chisinau, la Balti, si in alte locatii. A meritat suferinta lor pentru rezultatele din acest an?

Ana Gutu: Agresiunile verbale si de orice alt gen pe motive unioniste sau lingvistice nu sunt o noutate in RM. Eu personal am crescut intr-un orasel profund rusificat, si acum imi amintesc de certurile pe motive etnice, care izbucneau intre elevii moldoveni si cei rusi in timpul faimoaselor parade de 1  mai sau 7 noiembrie. Toleranta si acceptarea celuilalt este o lectie pe cate trebuie s-o invete mai ales reprezentantii minoritatilor din RM. Mai ales ei, deoarece noi le-am invatat limba, chiar daca ei sunt mai putini, insa, fenomenul invers asa si nu s-a produs in masa, ci doar foarte sporadic. Acum, primind mesaje electronice amenintatoare la adresa mea, pentru ca pledez in favoarea limbii romane, identitatii noastre romanesti, stau si ma intreb: ce s-a schimbat de la ocupatia sovietica incoace? Mai nimic. Acelasi nerespect pentru bastinasi, acelasi dispret. E cazul sa fim noi mai demni si sa ne facem respectati, prin promovarea valorilor noastre romanesti cu multa fermitate si caracter.

Gabriel Teodor Gherasim: In ciuda deportarilor dine perioadele tariste, comuniste si “democrate” (a la Putin, in Transnistria) de deznationalizare romaneasca din Basarabia/Bucovina de Nord Bugeac, si a introducerii constant de colonisti rusofoni, supravietuitorii victimelor deportarilor si a persecutiilor anti-romanesti facute de Rusia intre Nistru si Prut, s-au ridicat la inaltimea inaintasilor lor, prin culminarea legiferarii limbii romane, ca sa revina in Basarabia la ea…acasa (la fel ca si tricolorul si leul monedei).
Ce mai trebuie de facut pentru ca Basarabia sa re-ajunga in Romania?

Ana Gutu: E nevoie de multa curiozitate din partea romanilor de pe ambele maluri ale Prutului. Fratii, separati de un rau, inca nu se cunosc suficient. Sa trecem Prutul cu mai multa indarjire, sa comunicam pe toate caile posibile, sa facem astfel ca romanii din Romania sa aiba cetatenia Republicii Moldova, pentru a nu le permite comunistilor si acolitilor coloanei a cincea sa vina vreodata la putere, sa ne dicteze cine suntem si de unde venim. Lectia istoriei este una dureroasa, dar ea este o lectie! Ar fi bine s-o invatam si sa utilizam in mod pragmatic toate oportunitatile, de ordin economic, mai ales, ca sa unim cele doua maluri ale Prutului, pas cu pas, inteligent, ireversibil, odata si pentru totdeauna.

Gabriel Teodor Gherasim: Ce doriti ca sa urati Republicii Moldova si Romaniei pentru Noul An?

Ana Gutu: Cele doua state romanesti sa se regaseasca cat de curand, un prim pas fiind, ridicarea barierelor de circulatie in 2014. E un pas gigantic spre reintregirea neamului romanesc. Sa se poata intalni frate cu frate, parintii cu copiii lor, sa se re-amestece sangele, care sa o ia la fuga prin venele noastre romanesti, readucand la viata partile atrofiate ale trupului Romaniei, dandu-i o speranta noua, plina de energii creatoare.

Gabriel Teodor Gherasim: Ati mai vrea sa adaugati ceva pentru cititorii nostri din toata lumea?

Ana Gutu: Le doresc tuturor Craciun fericit, sarbatori de iarna luminoase, curaj si perseverenta, sanatate si fericire personala.

Gabriel Teodor Gherasim.: Cum pot sa va contacteze cititorii nostri?

Ana Gutu: La adresa electronica agutu@ulim.md

Gabriel Teodor Gherasim: Doamna Profesor Gutu, multumim pentru interviu si va dorim dumneavoastra si celor dragi Craciun Fericit! si An Nou Ferici!